Politica

Corespondență din Transnistria: Liceul care pentru limba română a înfruntat glonațele

transnistria tancuri rusesti granita dc news
Foto: Granița dintre autoproclamata Republică Transnistreană și Republica Moldova

Doar câțiva zeci de kilometrii desparte Chișinăul de raionul Dubăsari, de pe malul stâng al Nistrului, pe teritoriul separatistei Tranisnistrii. Aici, zeci de elevi fac sacrificii pentru a continua să învețe în limba română. Liceul ”Ștefan cel Mare și Sfânt” după ce a înfruntat abuzurile și gloanțele regimului de la Tiraspol, continuă să ducă o luptă dramatică pentru apărarea limbii române. 

Trecând Nistrul, în spatele punctelor de control ale soldaților tranisnistreni și ale tancurilor nelipsite de steagurile Rusiei, am regăsit drama a opt școli cu predare în limba română.

Un exemplu l-am întâlnit la Doroțcaia, un sat din raionul (nr. – echivalentul județului în România) Dubăsari de pe teritoriul Transnistriei, dar care în timpul războiului din 1992 a luptat alături de Republica Moldova și al cărui teritoriu este astăzi administrat de Chișinău.

dorotcaia st cel mare
Foto: Liceul ”Ștefan cel Mare și Sfânt” din Doroțcaia

Alungați din propriul teritoriu

În satul Doroțcaia activează liceul cu grafie latină ”Ștefan cel Mare și Sfânt”, alungat de Tiraspol din orașul Grigoriopol. Autoritățile responsabile de învățământ din Tiraspol și cele locale din Grigoriopol, sub pretextul că școala cu predare în limba română nu a obținut licența de predare în baza grafiei latine, i-au suspendat activitatea.

Pentru că profesorii și părinții s-au opus subordonării ministerului Educației de la Tiraspol și au refuzat predarea în limba ”moldovenească” cu alfabet chirilic, școala a fost nevoită să părăsească orașul Grigoriopol și să se mute în satul Doroțcaia, în 2002.

La poarta liceului din Doroțcaia, într-o zi însorită, așteptau trei autobuze. De mai bine de 15 ani elevii care refuză să renunțe la limba română sunt nevoiți să parcurgă peste 30 de kilometri zilnic până în Doroțcaia, unde cursurile se țin până seara la ora 19:00.

Directoarea Liceului ”Ștefan cel Mare și Sfânt” mi-a mărturisit dificultățile pe care le înfruntă de atâția ani: ”Am fost alungați de pe teritoriile noastre din Grigoriopol”, precizează Eleonora Cercavschi.

”Situația este foarte grea. Este dificil în special pentru elevii mai mici. Singura vină pe care am avut-o este că am refuzat să ne lepădăm de limba românească. Din păcate numărul elevilor este în scădere. Tot mai mulți părinți au reticiențe să își trimită copiii la școlile cu predare în grafia latină”, a continuat Eleonora Cercavschi.

Eleonora Cercavschi
Foto: Eleonora Cercavschi, directoarea liceului ”Ștefan cel Mare”. Sursă foto: http://www.timpul.md

În prezent aproximativ 140 de elevi străbat zilnic peste 30 de kilometri, trec zona vamalp a milițiilor transnistrene din autoproclamata și așa-zisa Republică Moldovenească Nistreană (Transnistria) până în Doroțcaia, unde învață în schimbul doi.

Situația este una foarte dificilă pentru absolvenții școlilor cu predare în limba română din Tranisnistria, întrucât ”elevii care au terminat școala în liceele subordonate de Chișinău nu sunt angajați în câmpul muncii din Tranisnistria”, mi-a dezvăluit directoarea Eleonora Cercavschi.

În ceea ce privește finanțarea transportului și salariile profesorilor, acestea sunt susținute de Chișinău. Eleonora Cercavschi susține că nu are niciun reproș pentru guvernul Republicii Moldova și Ministerul Educației în ceea ce privește finanțarea. Mai mult, sprijin pentru liceul cu predare în limba română din Transnistria vine și din partea României și a platformei unioniste Acțiunea 2012, care a donat numeroase manuale.

Focuri de arme în clase și strategia Tiraspolului

Provocările miliției în școlile cu predare în grafia latină din Transnistria sunt în scădere, ele având loc cu precădere la 1 septembrie când în Republica Moldova este inaugurat un nou an școlar. Provocările implică în genere interzicerea arborării și intonării imnului național.

Reducerea abuzurilor se datorează strategiei de la Tiraspol care percepe o chirie exorbitantă școlilor cu predare în limba română de pe teritoriul separatist și, care, datorită numărului în scădere al elevilor, cauzat de teama tot mai mare a părinților, preferă să le lase să se stingă singure.

autobuze elevi transnistria dcnews
Foto: Autobuzele care transportă zilnic elevi în Doroțcaia

Dar nu de puține ori, abuzurile afectează grav din punct de vedere psihologic copiii care învață în grafia latină. Ele ating situații sensibile și tensionate, de la descinderi ale milițiilor transnistrene în clase și controlul abuziv la sânge al elevilor, până la focuri de armă. În anii ’90, în liceul ”Ștefan cel Mare”, pe atunci în Grigoriopol, milițiile transnistrene au intrat în clase unde au tras focuri de armă în tablele pe care se scria în limba română. Totul sub ochii copiilor.

Situația școlilor cu predare în limba română, problemă stringentă în abordarea conflictului

Din punct de vedere social, situația Liceului ”Ștefan cel Mare și Sfânt” rămâne o problemă stringentă în abordarea conflictului din Transnistria. Chișinăul a atras în repetate rânduri atenția Tiraspolului asupra acțiunilor împotriva școlilor cu predare în limba română, dar din păcate, autoritățile locale se opun tuturor propunerilor venire din partea Republicii Moldova.

cms-image-000009406
Foto: Trecerea Nistrului, punct de control pe teritoriul Transnistriei

Dar chiar și asa, alungați din propriul oraș cum este cazul liceului din Doroțcaia unde elevii străbat zeci de kilometri zilnic, sau alte insituții care sunt nevoite să achite sume exorbitante pentru chirie, precum școlile aflate pe teritoriul controlat de separatiști, și, înfruntând tot mai greu situația la care se adaugă abuzurile regimului din Tiraspol, școlile cu predare în grafia latină refuză să se stingă.

”Curtura este al doilea cel mai solid teritoriu al țării” spunea George Călinescu, citat care îi întâmpină zilnic pe copiii care învață în liceul ”Ștefan cel Mare”, cu predare în limba română, din Doroțcaia, aflat pe teritoriul Transnistriei.

Iar aceste cadre didactice pe care le-am întâlnit în Doroțcaia, împreună cu lupta lor, reprezintă adevărații eroi ai limbii române din ultimii ani pe teritoriul Republicii Moldova, cel de-al doilea stat românesc.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s