Istorie · Politica

Lucian Boia și pământul românesc din Basarabia

 

romania_mare-copy
Sursă foto: basapress.wordpress.com

 

Declarația nefericită cu privire la faptul că Republica Moldova nu este teritoriu românesc, a ambasadorului Statelor Unite la Chișinău, James Pettit,  a creat o întreagă isterie atât în țară cât și în Republica Moldova.

Spun cel puțin nefericită deoarece în primul rând, unirea dintre cele două state românești este un subiect de o sensibilitate puternică în mentalul colectiv național. Să atingi călcâiul lui Ahile cu o temă care trezește o asemenea emoție interioară nu este deloc un act diplomatic din partea unui ambasador. În al doilea rând, ”Republica Moldova are propria sa istorie” este o declarație extrem de ambiguă. Bineînțeles că are propria sa istorie, pe care o construiește și în prezent dar, o face pe scheletul trecutului ei. Iar acest trecut  are o legătură seculară cu Moldova lui Ștefan cel Mare și implicit cu românii de pe acele meleaguri. Omiterea acestui aspect ar însemna implicit denaturarea istoriei.

Faptul că în prezent Republica Moldova este un stat suveran și independent este de necontestat.

La câteva zile de la aceste declarații, istoricul Lucian Boia, într-un interviu, susținea că declarația ambasadorului SUA la Chișinău este una corectă. Astfel, a început un adevărat oprobriu împotriva istoricului. Pe lângă reacția violentă a unei părți din societate, am văzut atacuri suburbane și din mediul politic. Etichete precum ”cvasi-istoric” sau ”trădător” din partea unor politicieni, nu fac altceva decât să alimenteze aceste reacții, majoritatea lipsite de argumente.

Am citit și recitit ceea ce a afirmat Lucian Boia. Recunosc, are o capacitate aparte de a înțelege istoria. Cu toate că nu de puține ori ea este controversată, și-o asumă.  Reacțiile – exceptând caracterul lor suburban – pot fi înțelese prin prisma faptului că fiecare dintre noi percepe altfel istoria. Și e normal să o perceapă în mod diferit.

În fond, Lucian Boia traduce istoria, mot a mot. El urmăreşte mecanismul ei. Ceea ce nu este greșit.

Cert este că în 1812, în contextul înfrângerii Imperiului Otoman în războiul ruso – turc, prin Pacea de la București , Imperiul Otoman ceda Basarabia, Imperiului Țarist. Desigur, toate acestea se întâmplau și cu acordul Occidentului și implicit a lui Napoleon Bonaparte. Din acest moment, Rusia, a dus o campanie virulentă de rusificare a teritoriului anexat. Noua administrație a Basarabiei a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a suprima definitiv limba română.

România ca structură statală a luat naștere abia în 1859, după unirea celor două Principate, Țara Românească și Moldova. Așadar, România a luat ființă fără Basarabia, lucru pe care Lucian Boia îl sublinează. Mai mult, din cei 157 de ani de existență ai României, Basarabia nu a făcut parte din ea decât aproximativ 25 de ani. Mai exact, din 1918 de la Marea Unire până în cel de-al Doilea Război Mondial când în 1940, URSS a anexat-o din nou. Eliberată pentru o scurtă perioadă, din 1944, Basarabia este din nou parte a Rusiei sovietice până în 1991, când, după prăbușirea URSS-ului, Republica Moldova și-a proclamat independența. Aici insistă Lucian Boia, istoric al mentalităților. După mai bine de un secol de rusificare violentă, cât la sută din populația Basarabiei în 1918 mai simțea românește și cât la sută era complet rusificată? Același semn de întrebare poate fi ridicat și în ziua de azi. Cu toate că nu ne place, firește, trebuie să acceptăm că rusificarea românilor din Basarabia a fost mult mai violentă decât maghiarizarea românilor din Transilvania.

Dar ce definește până la urmă o națiune? O comunitate caractetrizată prin unitate teritorială, conștiința identității istorice și culturale prin unitate de limbă. Iar din acest punct de vedere lucrurile sunt cât se poate de clare. Chiar dacă istoria Basarabiei, a fost deviată forțat de la cursul istoric al statului român, nu există niciun dubiu că din punct de vedere teritorial, lingvistic și istoric, basarabenii fac parte din națiunea română, concept ce s-a născut acum două secole. La fel ca și muntenii sau ardelenii. Cu toate acele persecuții rusești, astăzi, limba oficială în Republica Moldova este, româna. Faptul că situația geopolitică și evenimentele din Balcani, au deviat-o de la cursul României, nu o pot condamna la damnatio memoriae din istoria creării națiunii românești.

Fără moștenirea istorică a celor două principate românești, Țara Românească și Moldova, naşterea României nu ar fi fost posibilă. Iar la crearea României, timp de secole, și-a adus decisiv contribuția și Basarabia, ca parte a Moldovei medievale. Să îi știrbim acest merit doar pentru că a căzut victimă politicii de expansiune țaristă este o mare nedreptate pe care am face-o istoriei, Basarabiei, dar, mai ales, nouă și României.

Desigur, astăzi, când vorbim despre unirea Basarabiei cu România lucrurile devin foarte încâlcite și complexe. Bineînțeles, argumentul istoric există, și așa cum am arătat, nu cred că poate fi contestat dar el poate fi insuficient. Lucian Boia avea dreptate când spunea că ceea ce s-a putut în 1918 nu s-a mai putut după 1991 când atât Basarabia cât și România scăpau de jugul comunist. Cel puțin teoretic. Aș merge mai departe și aș completa. Nu doar că nu s-a putut, mai mult, nu s-a dorit.

Cu toate eforturile – de altfel, de admirat – ale unioniștilor problema unirii pare în acest moment chiar mai complicată decât acum două decenii și jumătate. Trecând peste influențele pe care Uniunea Europeană le-a dezvoltat în zonă, dar, și interesele Rusiei, cel mai important lucru rămâne ceea ce vor cu adevărat basarabenii. Marea întrebare este dacă moldovenii din Basarabia vor să se unească cu România, sau preferă să trăiască într-o Republică Moldovă, independentă.

Indiferent de argumentele istorice, pro sau contra, unirea Basarabiei cu țara mamă și reconstituirea României Mari se va face doar dacă basarabenii își doresc asta. Dorința României nu este suficientă. Rămâne de văzut…

Fie că vorbim despre unirea celor două state în viitorul apropiat sau de continuitatea ca stat independent a Republicii Moldova, rămâne întrebarea care a născut atâtea controverse. Este Basarabia pământ românesc?

Nu trebuie nicidecum confundată cu întrebarea: este Republic Moldova, România? Punând astfel întrebarea, desigur, Lucian Boia are dreptate din punct de vedere juridic şi instituțional. Ca şi construcție statală Republica Moldova s-a dezvoltat şi continuă să o facă independent de România.

Consider însă că atâta timp cât istoria Basarabiei este strâns legată de istoria principatelor care au creat România și mai ales, atâta timp cât dincolo de Prut încă se simte şi se vorbeşte româneşte, răspunsul nu poate fi decât unul la întrebarea dacă Basarabia este pământ românesc.

Da, Basarabia continuă să rămână pământ românesc.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s