Istorie

Geniul lui Mihai Eminescu prin perceperea mecanismului cosmic în ”La steaua”

mihai_eminescu_0
Sursă foto: http://www.click.ro

În 1886, cu doar trei ani înainte să se stingă din viață, după o lungă suferință, Mihai Eminescu publica la 1 decembrie în ”Convorbiri literare” poezia ”La steaua”. Ideea centrală a poeziei se axează pe imensitatea spațiului și mecanismul cosmic. În stilul său caracteristic al viziunii romantice, Eminescu reușește magistral să creeze o paralelă între spațiul și timp ca percepție astronomică și spațiul sufletesc, perceput prin iubire.

Dar ceea ce atrage atenția este cum Eminescu a fost capabil să înțeleagă și să transpună pe hârtie în versuri poetice mecanismul cosmic, legile fizicii și relativitatea, cu mult timp înainte ca acestea să fie elucidate de știința modernă. Este vorba cu precădere de primele două strofe ale poemului:

La steaua care-a răsărit

E-o cale-atât de lungă,

Că mii de ani i-au trebuit

Luminii să ne-ajungă,

Poate de mult s-a stins în drum

În depărtări albastre,

Iar raza ei abia acum

Luci vederii noastre,

Remarcabil modul prin care Mihai Eminescu a reușit să se raporteze la relativitatitate, timp și spațiu. Iar cu atât mai remarcabil este faptul că a reușit să o facă într-o perioadă în care conceptul de relativitate nu era încă bine determinat. Desigur, este o capcană să ne raportăm la relatvitate așa cum o cunoaștem astăzi. Versurile azi nu ni s-ar părea ieșite din tipar, cel puțin analizate la nivel științific. Însă ne aflam abia în iarna lui 1886 la câteva decenii de momentul în care Albert Einstein stabilea matematic celebra teorie.

eminescu-la-steaua-w
Sursă foto: mihaicatruna.blogspot.ro

Eminescu a înțeles la final de secol XIX legile fizicii și astrologia într-un mod cu totul ieșit din comun pentru un poet. Imaginea stelei aflată la milioane de ani lumină distanță, este percepută de noi abia după tot atâtea milioane de ani. În esență este exact ceea ce Einstein a demonstrat matematic. Privim în trecut, la propriu. Imaginea stelei ce astăzi  o privim pe cerul nopții, nu este decât un astru care a murit și s-a stins cu foarte mult timp în urmă, doar că distanța pe care lumina o străbate cu o viteză colosală încă nu a ajuns la Pământ.

Să luăm un exemplu mai apropiat. Dinstanța dintre Soare și Pământ este de aproximativ 150 de milioane de kilometrii. Lumina circulă cu o viteză de aproximativ 300,000 km/secundă. Așadar, în cazul ipotetic în care Soarele s-ar stinge brusc, un simplu calcul matematic arată faptul că dispariția sa ar fi sesizată pe Pământ după mai bine de 8 minute. La fel se întâmlă și cu stelele aflate la milioane de ani lumină distanță.

Celebra teorie a relativității a lui Albert Einstein este compusă de fapt din două teorii. Teoria specială despre relativitate a fost publicată în 1905 iar teoria generală despre relativitate în 1916. Omul de știință a demonstrat că timpul este perceput cu totul altfel atunci când se circulă cu viteza luminii față de percepția altui observator. Mai exact, dacă ai reuși să circuli cu viteza luminii în spațiu, timpul trece mai greu pentru tine decât pentru cei rămași pe Pământ.

Așadar, geniul eminescian a înțeles la doar 36 de ani fără contribuția tehnologică din zilele noastre bazele unor legi astronimice atât de greu de explicat și perceput chiar și în plin secol XXI.

Mai mult, într-o Românie abia ieșită de sub suzeranitate otomană, preponderent agrară și analfabetă, Eminescu a îmbinat pe hârtie într-un dans poetic atât de fascinant mecanismul cosmic cât și cel al dragostei mereu prezentă în universul eminescian.

La steaua

La steaua care-a răsărit

E-o cale-atât de lungă,

Că mii de ani i-au trebuit

Luminii să ne-ajungă,

 

Poate de mult s-a sting în drum

În depărtări albastre,

Iar raza ei abia acum

Luci vederii noastre,

 

Icoana stelei ce-a murit

Încet pe cer se suie:

Era pe când nu s-a zărit

Azi o vedem și nu e.

 

Tot astfel când al nostru dor

Pieri în noapte-adâncă

Lumina stinsului amor

Ne urmărește încă.

 

Mihai Eminescu, 1 decembrie 1886,  ”Convorbiri literare”

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s